Pagini

marți, august 3

Money talks

De sunt atat de rigizi functionarii bancari? De ce este atat de greu sa gasesti consultanti dispusi sa accepte si mici propuneri din partea clientului? De sunt atat de inutile dorintele celui care vine sa intrebe cum este mai bine pentru el, chiar daca aceste dorinte pot fi utopice? Cum sa ajungi in situatia de a propune asimilarea unui produs bancar nou, mai ales ca faci asta fara sa astepti o recompensa?

Bancherilor! In loc sa cautati noi metode prin care sa mintiti clientul (este foarte adevarat, prin omisiune!), in loc sa micsorati pana la invizibilitate acele paragrafe ale contractelor…. Mai bine ati incerca sa ascultati si oameni care au nevoi si, eventual, sa va adaptati unor nevoi pe care ei vi le semnaleaza.

Ni s-a intamplat sa primim mai multe propuneri de gazduire a unor linkuri platite pe blogul nostru. Pe unele le-am ignorat datorita specificului site-urilor care solicitau asta. Altora le-am raspuns, dar ni s-a parut modesta propunerea financiara care li se alatura.

Totusi, am primit si o propunere pe care suntem decisi sa o mai urmarim, cu dorinta de a o concretiza, daca este posibil.

Ne-am hotarat ca banii sunt ai copilului. Asa ca, aceasta este “pofta ce-am poftit”:


Si am plecat in pelerinaj, din banca in banca.

Am tras concluzia ca nicio banca nu vrea sa ne asculte si sa ne ajute, desi ar avea de castigat daca ar asculta si ar avea disponibilitatea de a lua in calcul asimilarea unui nou produs: “Cardul copilului virtual”. Intr-o lume in care copilul se aseaza la calculator inainte de a invata sa scrie si sa citeasca, nicio banca nu vrea sa renunte la atitudinea rigida!

Nu am atins toate bancile, insa ne-am pierdut speranta!
Cine este seful breslei ca sa mergem sa-i spunem vreo doua… poate ne ajuta el!






Georgiana mi-a amintit faptul ca astazi este ziua de nastere a lui James Hetfield. Cine mai vine la "bairam"?

12 comentarii:

  1. Greu cu băncile astea. Dar mai există speranţe, nu?

    RăspundețiȘtergere
  2. lăsați orice speranță voi ce intrați

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu știu ce să zic..nu prea cred.
    De câte ori merg la bancă, am emoții, pur și simplu.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce să zic, eu m-am fript cu o bancă al cărui nume nu-l dau. Am depus o sumă de bani, iar la retragere, la termen, voind să lichidez şi contul, am primit mai puţini bani decât depusesem, aşa că m-am decis să nu mai apelez la ei decât doar pentru lucruri absolut obligatorii, cerute de activitatea mea profesională.

    RăspundețiȘtergere
  5. Se pare că vocaliştii îs născuţi în august! Pe 7 august e ziua lui Dickinson! :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Ahaaa! Deci pui in practica pana la urma :D

    RăspundețiȘtergere
  7. Cristian Lisandru:
    Foarte greu. Nu poti sa le ceri decat ceea ce vor ei sa iti ofere, fara nici cea mai mica abatere.
    Adica esti sclav inainte sa semnezi.

    RăspundețiȘtergere
  8. doctorultau:
    chiar si cea de a mai iesi!

    RăspundețiȘtergere
  9. INCERTITUDINI:
    Eu nu am avut emotii, in schimb, mi-am administrat "o portie de nervi in stare bruta".

    RăspundețiȘtergere
  10. silavaracald:
    si eu incerc sa fac aproape la fel, insa, in acest caz, am nevoie de un instrument de incasare si economisire pentru "primii bani (personali) ai copilului".

    RăspundețiȘtergere
  11. georgiana:
    stim!
    asteptam cu o postare legata de o piesa pe care o ascultam impreuna, din cand in cand.

    RăspundețiȘtergere
  12. Iulia Mihai:
    Daca am sa reusesc sa ma descurc prin acest hatis, da, o fac!
    Imi place foarte mult ideea de a construi un instrument capabil sa ofere suport (si material) educatiei copilului meu.
    Mi-ar place sa ajung in situatia de a fi numai un consilier, fara drept de veto.

    RăspundețiȘtergere