Vopsitorul de ouă

Multe dintre frânturile de miros, gust, culoare şi toate celelalte care ajută la percepţia celor care m-au înconjurat în copilărie sunt legate de sărbătorile pascale. An de an îmi revin în minte sărbătorile de altădată, aşa cum erau ele în satul Chiraftei, acolo unde bunicii mei, tineri şi în putere, gospodari trufaşi atunci când era un prilej să se mândrească cu toate cele care le aveau: copii, nepoţi, casă cu de toate pe lângă ea.

Zilele trecute am asistat la un episod pe care l-am mai văzut, doar perspectiv fiind acum diferită: nu mai eram eu personajul principal, ci doar observator. În rest, aproape toate cele care se petreceau le cunoşteam. Mi-am mai amintit însă şi cum ungeam cu untură ouăle, împreună cu bunica pentru ca "sa dăm foc culorilor”. Ea este cea căreia îi trimitem acum luminile şi culorile copilăriei noastre.