"O vioară mică de-aș avea..."
Stătea de mai mulți ani pe un dulap, fără ca cineva, înafară de praful care se așeza straturi, straturi, să-i mai acorde vreo atenție. Pentru ea, pentru mica vioară din cutia scorojită timpul părea să fi încremenit.
Noi, am cerut-o în această dimineață, tulburandu-i tihna impusă de abandonarea prelungită cu gândul că am putea să-i dăm o nouă șansă. În scurt timp, am hotărât să o ducem în orașul viorilor și să-i facem cunoștință cu lutierul. Cu puțin noroc, acesta ar putea să-i dea șansa unei noi vieți în lumea sunetelor, poate una cu mult mai bună decât cea actuală.
"...toata ziua aș cânta, multe cântece cu ea.”
Vrea greieraşul tău să-nveţe să cânte la vioară?
RăspundețiȘtergere...nici nu stiu ce ti-as putea canta
RăspundețiȘtergerePe strune de vioară.
RăspundețiȘtergere@Gabriela Elena:
RăspundețiȘtergereJudecand dupa cata bucurie a aratat atunci cand a primit-o, eu cred ca sunt sanse reale sa avem si in acest caz o posibila viitoare poveste.
@cypy:
RăspundețiȘtergereImportanta este incercarea, apoi trebuie sa vina daruirea.
@Tatjana Parkacheva:
RăspundețiȘtergereTank's! Is verry important for me!
@abbibal:
RăspundețiȘtergereDeocamdata scripca noastra nu are decat una, insa urmeaza sa rezolvam si asta, cat de curand.