Prima chitară

Concertul pe care l-am organizat a fost şi prilejul unei întâmplări cu caracter personal. Pentru că îşi dorea de foarte multă vreme o chitară, în ciuda faptului că toţi cei cu care am vorbit şi le-am cerut o părere au spus că este cam devreme, am ales să nu o găsească sub pomul de iarnă. Pur şi simplu mi-am dorit să dau o semnificaţie mult mai puternică întâmplării.
În complicitate cu Maxim Belciug, în desfăşurătorul evenimentului am introdus un moment emoţionant, atât pentru mine, dar mai ales pentru copil. Ultima piesă din concert a fost interpretată de către artist folosind puiul de chitară, aceasta fiind dealtfel prima piesă cântată pe instrumentul copilului.









Nu ştiu dacă o să ajungă să cânte şi să îşi depăşească maestrul, însă îmi place să cred că în acest fel se poate trezi în el dorinţa de a trăi între oameni şi sunete.
A doua zi, înainte de plecarea la grădiniţă, am avut parte şi de primul concert.