Să rătăcești fără țintă în această "cutie a Pandorei" pe care o reprezintă internetul este uneori prilej de reverie bolnăvicioasă. Nu știu cui aparține această poesie a unui răsărit de lună din cine știe ce colț al pământului, însă versul îi este atât de subtil transcris încât pare însăși axioma perenității. Poesie și atât!
.
