Uitasem această întâmplare petrecută acum mai bine de trei ani, într-o zi de duminică, foarte aproape de biserica la care mergem cu regularitate. Era o toamnă dulce încă, fără zburleli ale vremii. Ne-am întâlnit pe bulevard și ne-am prezentat între noi. Privind acum această imagine nu știu să spun care era mai mirat, mai curios, dar pot să afirm cu convingere că a fost unul dintre exemplele de artă a conversației care transcede timpul, spatiul, orice.
Două guguloaie conversau perfect!
