Liceu, cimitirul tineretii mele

In urma cu douazeci si opt de ani, un copil care incerca sa respecte ultima dorinta a mamei sale era acceptat la Liceul Militar de Marina din Constanta. Nu era simplu pentru ca era cotat ca unul dintre liceele de referinta din tara, una dintre sursele importante de personal pentru marina militara, dar mai ales pentru “flota care nu mai este”.

Ieri, un tata si un fiu se fotografiau in fata a ceea ce nu mai este Liceul Militar de Marina din Constanta. Tatal a reintalnit un fost coleg. Era ofiter de serviciu la nustiuce structura NATO care isi are sediu in cladirea liceului. Nici el nu stie ce s-a intamplat cu fondul de carte de la biblioteca liceului (foarte valoroasa). Poate ca o fi fost mutata pe flota care a fost vanduta.

Lectie de marire si decadere…Acesta este... "Status quo"-ul. In Liceul Militar din Constanta s-a mutat "unchiul Sam".

Prima data pe vapor

Nu cred ca se indoieste nimeni de faptul ca prin Targu Mures nu trec vapoare. Acesta este motivul pentru care in aceasta calatorie am stabilit un obiectiv foarte clar: sa “ne dam” cu vaporul.

Si chiar asa am si facut. Am urcat pe cel mai mare vapor pe care l-am intalnit pana acum…. Si era…. “IMENS”. Cel putin asa i s-a parut copilului. Vaporul imens era bacul care face curse regulate intre Galati si localitatea Bratianu (judetul Tulcea).
Asa am ajuns sa-l cunoastem si pe capitanul vaporului, nenea Misu Bosneaga. Am dat mana cu el si l-am trecut pe lista capitanilor pe care ii cunoastem. El este al treilea, dupa capitanul Hook si dupa capitanul Cousteau.

Stau si ma intreb cat poate sa ramana in amintirea unui copil de trei ani dintr-o astfel de intamplare si cum o sa vada de acum incolo alte vapoare. Cand am urcat pe punte i-am remarcat emotia. Parea sa fie si un soi de teama de necunoscut, insa, am remarcat si dorinta de a cunoaste. Iar aceasta a invins teama! Am trait o bucurie meritata. Ne-am scaldat in soare si in briza gingasa de Dunare. In spatele nostru, departe, ne-a privit suveran ”Turnul de televiziune”, unul dintre simbolurile orasului.

Amanuntele nu sunt importante. Pur si simplu am mai trait ceva care merita povestit la gradinita.