joi, septembrie 23

Drumuri si oameni

Drumurile sunt asemeni oamenilor. Nascute si nenascute, altele doar dorite fara convingere. Unele sunt nedorite, justificat sau nu. Exista drumuri nascute stramb datorita unor cause obiective si altele care platesc inconstienta sau doar ignoranta celor care le dau viata. Unele drumuri se nasc frumoase si imbatranesc sau se prapadesc inainte de vreme, in timp ce altele, carora nu le da nimeni nicio sansa se ridica peste noapte, ca intr-o poveste a copilariei in care orice este posibil.
Exista drumuri bolnave, pe care nu ai vrea sa orbecai niciodata, inzapezite, intortochiate si neumblate, ca niste locuri bantuite de spirite rele, dar exista si drumuri insorite, stralucitoare, la marginea carora ai vrea sa te opresti si sa te tolanesti, la soare, langa macii in floare.
Sunt drumuri care numai urca si drumuri care s-au saturat de atata coborare.

Drumurile sunt ca si oamenii, isi duc prin lume crucea, cu trufie sau cu resemnare, dupa caz.

Oare care sa fie “drumul drept”?

Aproape fara legatura cu textul:
Mamei mele ii placea foate mult de Julio Iglesias, cel care astazi implineste saizeci si sapte de ani. Imi place si mie! Ba chiar am sa-l bag la testul cu “turnesol” imediat ce devine posibil. O sa anunt daca l-a trecut!

8 comentarii:

Bibliotecaru spunea...

Precum Uliţa Copilăriei...

Cristian Lisandru spunea...

"Exista drumuri bolnave, pe care nu ai vrea sa orbecai niciodata, inzapezite, intortochiate si neumblate, ca niste locuri bantuite de spirite rele, dar exista si drumuri insorite, stralucitoare, la marginea carora ai vrea sa te opresti si sa te tolanesti, la soare, langa macii in floare"

Îmi place să stau de foarte multe ori la margine de drum, pentru a-i privci pe cei care trec, la rândul lor, prin viaţă.
Gânduri bune, ştrumfilor!

Lacrimi sterse spunea...

Drumuri drepte nu exista... Stii cum se zice... Drumul spre iad, e pavat cu intentii bune ;) Imi place postarea.

doctorultau spunea...

asta e poate frumusețea, că nu ştii ce te aşteaptă după cotitură; e cam ca povestea cu bomboanele de ciocolată ale lui Forrest Gump.

silavaracald spunea...

Foarte fain articol! :)

Virtualkid spunea...

Bibliotecarul:
...sau poate mai mult!

Virtualkid spunea...

Cristian Lisandru:
Cred ca este omenesc sa te uiti in jurul tau, cu cat mai multa curiozitate, sa croiesti propriile tale povesti privindu-le pe cele care iti trec prin fata.

Virtualkid spunea...

Lacrimi sterse:
Multumesc pentru apreciere.

Unde iți trimit depeșă?

Vreau adresa ta de e-mail:

Delivered by FeedBurner