Oare ce s-ar întâmpla dacă vizionarea acestui moment ar face parte din programa școlară?
Ce ar înțelege copiii din faptul că supereroul zilei plânge la modul cel mai concret pentru un idol al copilăriei sale, căzut într-o luptă în care erau adversari?
Deși am ajuns să o știu cadru cu cadru, ori de câte ori o revăd îmi dau lacrimile. Incredibilă lecție de viață pentru copiii care îl privesc ca pe un idol. Performanța adevărată este aceea în care omul este viu, are suflet, iar performanța nu este un scop în sine și atât.
Se afișează postările cu eticheta F1. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta F1. Afișați toate postările
miercuri, octombrie 5
duminică, mai 1
Ayrton Senna
La fel ca în fiecare an, astăzi îmi zboară foarte des gândul către una dintre cele mai fascinante poveşti din "Marele circ", legendă care se scrie mai departe, poate tocmai datorită cinismului tuturor celor care i-au urmat. Nu a fost un naiv, dar nici cinic nu a fost. A confirmat chiar şi unul dintre cei mai mari rivali ai săi, pe numele său Alain Prost.
Oare cum ar fi fost formula unu fără această fabuloasă legendă?
luni, februarie 7
Kubica
Personal, nu mai cred în corectitudinea cu care se desfăşoară Marele Circ. Prea multe întâmplări dubioase au rămas nelămurite pe deplin, în altele, pur şi simplu ne-au insultat inteligenţa. Dar caravana a mers mai departe, noi am uitat, ei au profitat... ca-n viaţă! Ieri am văzut ştirea care spunea că o carieră pe cale să devină extraordinară s-a încheiat în mod brutal. Omul pe care îl priveam cu admiraţie, dar şi cu speranţă, tocmai pentru că venea şi el din partea săracă a coanei Europa, Robert Kubica a avut un accident grav de pe urma căruia s-ar putea să îşi piardă o mână. Nu am mai avut astfel de simpatii de la Ayrton Senna încoace. Nu ştiu de ce.
Astăzi am primit vestea că mână i-a fost salvată, însă , mai mult ca sigur, nu o să mai poată să mai ridice, niciodată, o cupă.
S-a sfârşit o poveste care abia începea, o poveste despre dorinţa de victorie şi despre limitele corpului omenesc, însă, măcar de aceasta dată, eroul a rămas în viaţă.
joi, septembrie 2
Olivier Panis
Francezii sunt oameni orgoliosi. Ei spun ca sunt cocosi galici.Mi-a placut Olivier Panis, fara sa stiu de unde a venit aceasta simpatie. M-am bucurat atunci cand a invins pentru prima data, in al doilea sezon al sau in F1. Poate ca tocmai locul paisprezece pe grila de pornire m-a fact sa-l indragesc, nu stiu. Insa, l-am banuit ca urma sa devina un foarte mare campion. Castigase la Monte Carlo.
Din pacate, legendele noastre aveau o alta continuare.
miercuri, aprilie 14
Rostul dorintelor neimplinite
Am intrat in faza in care putem sa purtam discutii legate de ceea ce ne dorim. Asta este partea frumoasa. Partea mai putin placuta a situatiei este aceea ca, de cele mai multe ori, dorintele sunt cu mult peste puterea noastra (financiara) de cuprindere. De cele mai multe ori, discutiile reusesc sa ne aduca cu picioarele pe pamant si sa fim mai rezonabili. Fiecare dintre noi. Insa, exista si situatii in care mie "imi vine sa dau cu sapca de pamant",atunci cand argumentele mele referitoare la faptul ca nu ne sunt de trebuinta anumite lucruri sunt mai putin convingatoare decat ale copilului. .... atunci ma simt neputincios in fata ochilor acestuia, ochi care cer.
Apoi ma mai linistesc si imi spun ca toate lucrurile pe care nu putem sa le avem acum ne vor face, mai tarziu, sa ne straduim sa le castigam. Singuri! Doar pentru ca unii ar fi putut sa ne creada nebuni, in lista dorintelor(fotografiilor), lipseste elicopterul de la SMURD. Si pe acela il vrem!
Si mai vrem si la AcDc (candva)!
.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
