Am intrat in faza in care putem sa purtam discutii legate de ceea ce ne dorim. Asta este partea frumoasa. Partea mai putin placuta a situatiei este aceea ca, de cele mai multe ori, dorintele sunt cu mult peste puterea noastra (financiara) de cuprindere. De cele mai multe ori, discutiile reusesc sa ne aduca cu picioarele pe pamant si sa fim mai rezonabili. Fiecare dintre noi. Insa, exista si situatii in care mie "imi vine sa dau cu sapca de pamant",atunci cand argumentele mele referitoare la faptul ca nu ne sunt de trebuinta anumite lucruri sunt mai putin convingatoare decat ale copilului. .... atunci ma simt neputincios in fata ochilor acestuia, ochi care cer.
Apoi ma mai linistesc si imi spun ca toate lucrurile pe care nu putem sa le avem acum ne vor face, mai tarziu, sa ne straduim sa le castigam. Singuri! Doar pentru ca unii ar fi putut sa ne creada nebuni, in lista dorintelor(fotografiilor), lipseste elicopterul de la SMURD. Si pe acela il vrem!
Si mai vrem si la AcDc (candva)!
.
23 de comentarii:
Dar foarte, foarte importante sunt aceste discuţii pe care le purtaţi... E un scump ştrumfuleţul!
Discutiile sunt la liber! Cu restul este mai greu.
Sunt frumoşi copiii. Şi când sunt murdari au frumuseţea lor aparte. Şi nu ştiu să urască, dar ştiu să-şi dorească. Şi când dorinţa li se-mplineşte au în ochişorii lor aşa o bucurie de nedescris, iar când dorinţa le rămâne doar dorinţă, ocgişorii li se întristează. Doar ochişorii îi trădează că ei nu ştiu întrista. Deocamdată. Dar viaţa este crudă şi îi învaţă, pe măsura trecerii timpului, să fie trişti cu adevărat. Să sperăm că timpul nu-i va duce să cunoască tristeţea cu adevărat.
Creşte el, şi s-a terminat cu şmecheria :)
intr-adevar copii sunt superbi si din imagini, se pare ca a inteles avantajele unui "escroc sentimental", faza prin care au trecut si copii mei iar acum o folosesc nepotii. Si imi place la nebunie sa ma speculeze ei...
Da, asa este ai dreptate in legatura cu indeplinirea dorintelor, dar gandeste-te ca intr-o zi poate nu vei mai avea sentimentul "imi vine sa dau cu sapca de pamant".
Frumos este ca ai "intelegere" si e doar un copil.
Da, o sa adaug si faptul ca e un copil nazdravan dar binecrescut.
Sa aveti o zi plina de bucurii (chiar daca acum afara ploua).
acuvio: ma bucur sa aud ca ati gustat si din placerea de a avea nepoti.
va doresc sa ajungeti sa aveti si stranepoti.
Cosmin:
"imi vine sa dau cu sapca de pamant" era doar o gluma.
multumesc pentru vorbele frumoase!
..... si pune mana si cauta tastele!
Da, şi eu am acest gen de discuţii cu Victor. Îi mai spun, de altfel, cum alţi copii nu au ce mânca, nu au ce îmbrăca sau nu au cu ce să se joace. Şi, deşi înţelege, nu renunţă mereu, aşa de uşor, pe cât mi-aş dori. Odată, când i-am spus că nu am bani să-i cumpăr nu ştiu ce-mi ceruse (ceea ce nu era adevărat, dar vreau să înţeleagă că nu este suficient să ceară ceva, ca să şi obţină), mi-a spus, mai târziu, când am reluat discuţia că el a înţeles de ce nu i-am cumpărat, dar tot a plâns în gând...
"Plansul in gand" este un exercitiu necesar. Mai tarziu, o sa-l ajute sa inteleaga ce inseamna decenta, discretie, bunsimt.
Cea mai mare problema a noastra este chitara. Ea revine cel mai des pe lista de prioritati.
imi place cum gandesti si cum te exprimi. Se revarsa din randurile tale o mare caldura sufleteasca si o ascunsa tristete. Si imi place sa constat ca exista oameni care au o notiune reala a valorii. Si ma bucur sa vad ca sadesti bucuria viitorului in dorintele copilului tau.
Multumesc pentru ceea ce mi-ati scris.
Felicitari pentru blog, pt modul acesta direct si deschis de a arata cum se creste bine un copil.. Nu e putin lucru astazi. Sigur, inainte de toate, copilul e o minunatie. M-a miscat poza cu preotul..
Va doresc numai bine si succes in tot ce faceti,
Corina
gabrielailies:
cuvintele tale suna a lauda si nu o merit.
sper sa am puterea sa aleg corect pentru el, pana cand o sa poata sa o faca singur.
Corina:
multumim! o sa impartim in mod egal laudele.
nici nu stiu daca le meritam.
Superb mimetismul, în bine, al puştiului!
Crescut într-un asemenea mediu, sunt convinsă că va avea gsturi excelente!
Felicitări!
Mda, l-am pus aiurea. Comentariul, adică! Era de la postarea ulterioară. Scuze. :)
Domnul acela în costum de piele, e cumva Adi D.? Dublin? :D
Ce privire irezistibilă! Superb
silavaracald:
multumim pentru cuvintele frumoase.
pe domnul din fotografie nu il cunoastem, pur si simplu i-am ocupat "motorul" pentru o fotografie....
Andi:
am sa-l trimit pe blogul tau, la ore de cultura muzicala.
este bine daca este irezistibil.... poate o sa reusim sa ne gasim preparatoare... voluntare.
Am înţeles că eşti mureşean, ca şi mine. Dacă ai vreodată drum pe acolo, mergi la pub-ul "Dublin" şi cere să vorbeşti cu patronul. O să-l reîntâlneşti pe cel din poză. E un tip excelent. Biker înrăit, amator de muzică bună etc. Fain tip! :)
silavaracald:
Poate ca o sa facem asta, la un moment dat! Cert este ca atunci, pur si simplu, l-am asaltat...
n-a avut omul ce sa comenteze!
Copiii sunt inteligenţi Parşivenia vine cu timpu'! Viaţa îi obligă.
Zamfir:
Ma straduiesc sa nu ajunga sa faca astfel. Eu cred ca se poate, iar daca ma lasa Dumnezeu, am sa incerc macar!
Trimiteți un comentariu