duminică, septembrie 5
Schimb de stafeta
Citeam la un moment dat despre comunitatea de romani care lucreaza chiar la Microsoft Headquarters al lui Bil Gates. Astazi, cu atat mai mult cu cat abia am vorbit despre "generatia Google", imi vine sa ma intreb cati dintre ei ii datoreaza macar o parte din evolutia lor profesionala profesorului Grigore Gheba?
Cati? Cati mai pastreaza culegerea de probleme a profesorului de la a carui disparitie se implinesc sase ani?
"Pasiunea mea pentru matematici m-a subjugat de copil, marcandu-mi intreaga existenta. Ca elev, apoi ca student, iar mai tarziu ca profesor, nu m-am impacat defel cu insusirea superficiala a notiunilor de matematica, dar mai ales cu modul de prezentare de catre profesori, care sigur respectau manualele, neclare si confuze, pline de erori", spunea profesorul Grigore Gheba.
Ma intreb daca la Microsoft Headquarters exista, pe un raft, intr-un sertar, intr-un bagaj uitat intr-o magazie, macar o culegere cu paginile ingalbenite...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
16 comentarii:
Eu sunt dintre cei ce am lucrat de pe aceasta culegere, devenita un substantiv comun ceea ce nu ii micsora valoarea dimpotriva, incat auzeam des spunandu-se "Mi-am pierdut gheba!Cine o are gheba in plus?"Din pacate nu am devenit prof de mate, desi m-a fascinat matematica.Cred ca asa cum spune Ion Barbu, undeva pe culmile cele mai inalte geometria se intalneste cu poezia.
Prietene, iar vin amintirile peste noi. Eu, cum eram mult mai tare la română şi la istorie, trăiam o frică teribilă atunci când vedeam respectiva culegere. He, he...
Gânduri bune, ştrumfilor!
în raft poate nu, sigur însă în minte şi în suflet, după cum văd deja şi din primele două comentarii.
iar nu m-a luat cerberul tău
Nu știu câți o au pe raft, dar majoritatea cred că o au în minte! :)
Nu mi-a prea plăcut matematica, dar culegerea lui Gheba mi se părea ”prietenoasă” cu elevul, ca să folosesc un termen des folosit în marketing.
Doamne,mi-ai adus aminte de perioada cand culegerile lui Gheba erau raritati si se vindeau pe sub mana. erau tatal si fiul parca. era o placere sa inveti matematica. nu cred sa mai faca cineva curand o astfel de culegere ...cine mai e preocupat de asta ? :(
Aoleu, ce-l mai blestemam pe bietul om cat eram copil... Si mai era unul, Petrica nu stiu cum... Parca alba cu albastru era culegerea aia :D
Un prilej minunat pentru unele amintiri din vremea cumpenei între adolescentă si tinerete.Tin minte si azi faptul că în preziua examenului de admitere la Politehnică singurul meu regret era că nu am epuizat toate problemele din culegerile pe care exersam(pe vremea aceea era în vogă,dacă tin bine minte,Sahter)si că după admitere nu mai era cazul.Si după o viată printre ecuatii,acum exersez de plăcere poezia.
maria postu:
Dan Barbilian este unul dintre cei care asteapta sa il invete pe fiul meu o alta matematica, cea a literelor, insa, toate la vremea lor.
Cristian Lisandru:
Bine ca stim. Daca o sa avem probleme cu tine, iti aratam culegerea....
Anonim:
Poate ca nu, dar nu putem sa nu ne gandim ca ar fi frumos daca ar fi adevarat. Si acolo sunt copii...
doctorultau:
Nu avem niciun cerber. A fost doar o intamplare.
silavaracald:
Prietenoasa sau nu, culegerea aceasta a fost un instrument care a modelat multe minti.
iulicika:
Da, da. Foarte adevarat, era o realizare daca puteai sa ai culegerea ta. De cele mai multe ori, aceste culegeri se plimbau intre cativa invatacei, de te mirai cum nu se dezintegreaza.
Ca sa nu mai spun ca se mai transmiteau si intre generatii (inca nu aparusera specialistii in marketing).
Teo Negura:
Ca in majoritatea situatiilor din viata, ne suparam ca magarul pe sac.
poezieevelics:
Ion Barbu ne-a demonstrat cat de firesc pot sa mearga mana in mana poesia cu matematica.
Trimiteți un comentariu