De patru ani şi jumătate vieţuim meschin într-un cartier din Târgu Mureş, pe numele lui Tudor, din care mai evadăm din când în când, spre destinaţii accidentale. Poate că mai des ni se întâmplă să fugim într-o oază de linişte, dar albia noastră se află tot în aria minusculă a cartierului din partea de sud a oraşului....
Ieri, speranţele ascunse cu care am mers la ziua porţilor deschise zborului s-au împlinit: am zburat peste majoritatea traseelor noastre zilnice, săptămânale, lunare, anuale ....
În câteva minute, ne-am văzut viaţa , sub forma unor contururi din care poate că numai noi am înţelege care le sunt rosturile.
Şi totuşi, noi am zburat! Am zburat!
4 comentarii:
ce experienta minunata! :) Sunt sigura ca prichindelul a fost in clumea fericirii. ;)
eu inca nu m-am bucurat de experienta asta... vreau sa sar si cu parasuta :)!
@g.cojocaru:
Nu i-a tremurat nici macar un muschi de pe fata pentru altceva decat pentru rasete si chiote.
@Pato Basil:
Trebuie sa stii ca "trebuie sa ai stomac" pentru o astfel de experienta.
Trimiteți un comentariu