Cererea de înscriere în clasa 0

Mi-am pus intrebarea daca este bine sa fac asta. Cu toate indoielile mele, cu spaima in suflet ca as putea sa gresesc daca nu as face acest pas, in aceasta dimineata am completat cererea care urmeaza sa il faca pe copilul meu scolar. Tovaras l-am avut pe CaineBun, cel care a stat alaturi de mine pe banca de pe aleea Busuiocului, locul in care ne petrecem in liniste si tihna fiecare dimineata.
Da, am avut emotii cand am facut asta, chiar am gresit si am fost nevoit sa apelez la rezerva pe care am avut inspiratia sa o cer.
Copilul meu urma sa isi inceapa cea mai frumoasa etapa din viata, aceea in care va invata, isi va desavarsi caracterul, se va forma ca om capabil sa isi gaseasca singur calea.
Sriam intr-o postare mai veche despre faptul ca fiul meu creste cu viteza cu care eu imbatranesc... Am gresit! Ma depaseste! Uneori ma gandesc cu regret ca au trecut etape din viata lui cu care nu am sa ma mai inatlnesc si imi pun intrebarea daca am avut intelepciunea de a ma bucura la maxim de ele.
Cererea a fost completata! Nu mai trebuie decat sa fie depusa...