Bancherilor! In loc sa cautati noi metode prin care sa mintiti clientul (este foarte adevarat, prin omisiune!), in loc sa micsorati pana la invizibilitate acele paragrafe ale contractelor…. Mai bine ati incerca sa ascultati si oameni care au nevoi si, eventual, sa va adaptati unor nevoi pe care ei vi le semnaleaza.
Ni s-a intamplat sa primim mai multe propuneri de gazduire a unor linkuri platite pe blogul nostru. Pe unele le-am ignorat datorita specificului site-urilor care solicitau asta. Altora le-am raspuns, dar ni s-a parut modesta propunerea financiara care li se alatura.
Totusi, am primit si o propunere pe care suntem decisi sa o mai urmarim, cu dorinta de a o concretiza, daca este posibil.
Ne-am hotarat ca banii sunt ai copilului. Asa ca, aceasta este “pofta ce-am poftit”:
Si am plecat in pelerinaj, din banca in banca.
Am tras concluzia ca nicio banca nu vrea sa ne asculte si sa ne ajute, desi ar avea de castigat daca ar asculta si ar avea disponibilitatea de a lua in calcul asimilarea unui nou produs: “Cardul copilului virtual”. Intr-o lume in care copilul se aseaza la calculator inainte de a invata sa scrie si sa citeasca, nicio banca nu vrea sa renunte la atitudinea rigida!
Nu am atins toate bancile, insa ne-am pierdut speranta!
Cine este seful breslei ca sa mergem sa-i spunem vreo doua… poate ne ajuta el!
Georgiana mi-a amintit faptul ca astazi este ziua de nastere a lui James Hetfield. Cine mai vine la "bairam"?
12 comentarii:
Greu cu băncile astea. Dar mai există speranţe, nu?
lăsați orice speranță voi ce intrați
Nu știu ce să zic..nu prea cred.
De câte ori merg la bancă, am emoții, pur și simplu.
Ce să zic, eu m-am fript cu o bancă al cărui nume nu-l dau. Am depus o sumă de bani, iar la retragere, la termen, voind să lichidez şi contul, am primit mai puţini bani decât depusesem, aşa că m-am decis să nu mai apelez la ei decât doar pentru lucruri absolut obligatorii, cerute de activitatea mea profesională.
Se pare că vocaliştii îs născuţi în august! Pe 7 august e ziua lui Dickinson! :)
Ahaaa! Deci pui in practica pana la urma :D
Cristian Lisandru:
Foarte greu. Nu poti sa le ceri decat ceea ce vor ei sa iti ofere, fara nici cea mai mica abatere.
Adica esti sclav inainte sa semnezi.
doctorultau:
chiar si cea de a mai iesi!
INCERTITUDINI:
Eu nu am avut emotii, in schimb, mi-am administrat "o portie de nervi in stare bruta".
silavaracald:
si eu incerc sa fac aproape la fel, insa, in acest caz, am nevoie de un instrument de incasare si economisire pentru "primii bani (personali) ai copilului".
georgiana:
stim!
asteptam cu o postare legata de o piesa pe care o ascultam impreuna, din cand in cand.
Iulia Mihai:
Daca am sa reusesc sa ma descurc prin acest hatis, da, o fac!
Imi place foarte mult ideea de a construi un instrument capabil sa ofere suport (si material) educatiei copilului meu.
Mi-ar place sa ajung in situatia de a fi numai un consilier, fara drept de veto.
Trimiteți un comentariu