La aceasta ora, Fatman era in drum spre Nagasaki, pregatit sa bulverseze orice intalnea in cale, sa curme destine si sa porneasca suferinte greu de imaginat. Zbura foarte sus, atat de sus incat nu avea cum sa intalneasca macar un cocor de hartie. Poate ca ar fi facut drumul intors. Poate! Oricum "demonstratia" fusese facuta. Era mai mult decat suficient. Si cu toate acestea, Grasanul zbura linistit, tratat cu atantia cuvenita unui VIP. Urma sa bata ceasul atator nenorociri care pluteau in aer, alaturi de el.
Totusi, daca tinem cont si de diferenta de fus orar, acum saizeci si cinci de ani, la aceasta ora, raul era savarsit, in ciuda inutilitatii cinice care i se putea atribui.
Nu s-a gasit nimeni sa rosteasca o scuza.
Cel mai probabil, astazi o sa aflam de la stiri daca ucigasul lui John Lennon poate sa-si caute urmatoara victima sau a refuzat si de aceasta data eliberarea conditionata. Intr-un alt fel, mult mai subtil, si acesta este tot un Fatman.... la fel de devastator.
Ramane mereu o portita deschisa: "Imagine"
2 comentarii:
Scuze? Trăim într-o perioadă - şi atunci era tot cam aşa - în care istoria este scrisă şi era scrisă de către cei puternici. Uită să-şi mai ceară şi scuze, pleacă de la premisa că toate deciziile pe care le iau sunt ideale. Aiurea!
Cristian Lisandru:
Tocmai acesta este motivul pentru care vin una dupa alta.... Vietnam, Coreea, Iugoslavia, Irak.... ca sa le numesc pe cele mai reprezentative.
Trimiteți un comentariu