În urmă cu un an, la iniţiativa doamnei educatoare, am ieşit cu buburuzele în iarbă, într-o locaţie al cărei nume nici nu mi-l mai amintesc, dar din care ne-am întors cu amintiri foarte frumoase.
La vremea respectivă, noi eram cele mai mici dintre buburuze, ultimele sosite.
Mâine, mergem din nou, tot acolo, însă nu mai suntem noi bobocii.
După un an, ne întoarcem într-un loc care are deja nişte amintiri. Sigur, atât echipa de copii, cât şi cea de părinţi a suferit modificări, însă omul în jurul căruia se întâmplă toate acestea a rămas ca să duce povestea mai departe.
4 comentarii:
S-ar putea ca acum să fiţi deja acolo. Aşa că vă doresc să aveţi parte de o zi deosebită. Sper ca buburuzele să facă atmosfera să răsune de chiote şi râsete!
Zi bună, ştrumfilor!
@Cristian Lisandru:
Iti multumim pentru rabdarea cu care stii sa ne fii mai mereu aproape.
Mereu "buburuzele"stiu unde vor sa zboare!:)
Sa avezi zile de toamna caldute!
@angi:
Cred ca vine vremea hibernarii inteligente. Tocmai se anunta la buletinele meteo ca vine iarna grea.
Trimiteți un comentariu