miercuri, octombrie 24

Aș vrea să port o mantie de ceață




Nu-mi pomeni de luna argintie
De soare, cer albastru nici atat
A mea e zarea plumburie
Caci sunt stapanul timpului urat.

As vrea sa port o mantie de ceata
Sa simt ca-s plin de mazga pan la gat
Iar vantul sa-mi improaste ploaia-n fata
Oh, ce frumos e timpul mohorat!

(din pacate nu imi amintesc autorul, iar poezia este citata din memorie)

2 comentarii:

Bianca Ichim spunea...

ai mai aflat cumva intre timp care este autorul? am gasit aceasta poezie in jurnalul unei rude decedate, chiar sunt curioasa...

Virtualkid spunea...

@Bianca Ichim:
Tot ceea ce imi amintesc este faptul ca aceste versuri se aflau intr-un roman politist.
Stiu ca pare ciudat, insa nu am indoieli in aceasta privinta.

Unde iți trimit depeșă?

Vreau adresa ta de e-mail:

Delivered by FeedBurner