O bucăţică de Stockholm

Încet, încet, cărţile poştale încep să sosească din fel de fel de colţuri ale lumii, motiv pentru care ne pregătim şi un loc în care să le găzduim pe unul dintre pereţii de la grădiniţă. Că orice vânător care se respectă, dorim să avem şi panoplia noastră cu trofee.
Dimineaţă, când am intrat în grădiniţă, domnul director ne-a chemat în biroul său şi ne-a dat cartea poştală pe care ne-a trimis-o un om frumos, călător pe nişte meleaguri bogate, dar reci şi străine: Stockholm, un oraş despre care se crede că a fost ctitorit de către Birger Jarl, cu scopul de a proteja Suedia de invazia forţelor străine de pe mare.




Am cunoscut-o indirect, datorită prietenului nostru, gălăţeanul Paul Gabor (nu mai putem să dăm un link, şi-a închis blogul). Scrie rar, dar toate poveştile trec prin filtrul unei minţi sănătoase, mereu predispusă la autoironie, mereu intolerantă cu ceea ce este împotriva firii.













Ceea ce este sigur, bucuria copiilor merită efortul Liei. Gestul ei de acum câteva zile, atunci când a pus la cutia postală cartonul cu timbru, a fost pretextul unei bucurii dintr-o grădiniţă aflată la mii de kilometri, în chiar această dimineată.
Lia, eşti om frumos! Îţi urmărim viaţa citindu-ţi blogul, ca şi cum am privi la televizor. Ne bucurăm şi ne întristăm pentru toate cele care ţi se întâmplă, atunci când postul tău este în emisie. Parte dintre rugile noastre sunt şi pentru tine.

Uite-ţi copiii pe care i-ai bucurat! Ei sunt cei care îţi vor pomeni numele şi îţi vor ţine pumnii strânşi, într-una dintre zilele în care o să vorbim despre Suedia. Pumnii lor mici vor fi ajutorul de acasă, în temerara ta încercare.

The Winner Takes It All. Iar acesta este unul dintre cazurile in care ai invins. Ne-ai câştigat, necondiţionat!