sâmbătă, februarie 26
Să trecem peste necazuri
Întotdeauna bucuriile se clădesc pe necazuri, mai mari sau mai mici, pe efort şi pe sacrificiu.
În sfârşitul anului trecut am participat la un spectacol unde am dansat pe scena Palatului Culturii din Târgu Mureş.
Vă închipuiţi că a fost aşa uşor?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
13 comentarii:
Frumoase amintiri! O zi buna iti doresc de la Vrancea!
Cum să fie uşor? Ba chiar din contră. Dar sunteţi plini de talent, de voinţă şi de putere. Aşa că multe se vor face şi de acum încolo. Felicitări!
Păi măsura talentului vostru se vede din efortul pe care-l depuneti. Succesul va este asigurat! :D
necazurile se uita, rezultatul contează. da' ochi din ăştia plânşi să nu mai văd :) păi se poate, la aşa vedetă?
Lacrimile se uita cand e vorba de dans si ciocolata!Stefan a fost uimitor!Nu s-a lasat deloc!Cu cantatul i-a mers chiar supeeer!:)
Frumoasa abordare a ciocolatei... cred ca asa, dansand, este si mai gustoasa.
elena marin-alexe:
Vrancea este un loc drag sufletului meu, sper sa ajug si cu copilul in zona.
Cristian Lisandru:
Chiar asa, nimic nu se poate fara suferinta! Dovada este si fotografia lacrimilor de enotie.
arcadia:
Sa speram ca ai gura aurita, ca noi facem tot ceea ce depinde de noi.
puidevedeta:
Toate vedetele au astfel de trairi, intense.
angi:
Multumim pentru aprecierile atat de ingaduitoare.
DNA System:
Ciocolata este aceeasi cam in toate situatiile, insa nu stica niciodata un pretext suplimentar.
Trimiteți un comentariu