De sunt atat de rigizi functionarii bancari? De ce este atat de greu sa gasesti consultanti dispusi sa accepte si mici propuneri din partea clientului? De sunt atat de inutile dorintele celui care vine sa intrebe cum este mai bine pentru el, chiar daca aceste dorinte pot fi utopice? Cum sa ajungi in situatia de a propune asimilarea unui produs bancar nou, mai ales ca faci asta fara sa astepti o recompensa?
Bancherilor! In loc sa cautati noi metode prin care sa mintiti clientul (este foarte adevarat, prin omisiune!), in loc sa micsorati pana la invizibilitate acele paragrafe ale contractelor…. Mai bine ati incerca sa ascultati si oameni care au nevoi si, eventual, sa va adaptati unor nevoi pe care ei vi le semnaleaza.
Ni s-a intamplat sa primim mai multe propuneri de gazduire a unor linkuri platite pe blogul nostru. Pe unele le-am ignorat datorita specificului site-urilor care solicitau asta. Altora le-am raspuns, dar ni s-a parut modesta propunerea financiara care li se alatura.
Totusi, am primit si o propunere pe care suntem decisi sa o mai urmarim, cu dorinta de a o concretiza, daca este posibil.
Ne-am hotarat ca banii sunt ai copilului. Asa ca, aceasta este “pofta ce-am poftit”:
Si am plecat in pelerinaj, din banca in banca.
Am tras concluzia ca nicio banca nu vrea sa ne asculte si sa ne ajute, desi ar avea de castigat daca ar asculta si ar avea disponibilitatea de a lua in calcul asimilarea unui nou produs: “Cardul copilului virtual”. Intr-o lume in care copilul se aseaza la calculator inainte de a invata sa scrie si sa citeasca, nicio banca nu vrea sa renunte la atitudinea rigida!
Nu am atins toate bancile, insa ne-am pierdut speranta!
Cine este seful breslei ca sa mergem sa-i spunem vreo doua… poate ne ajuta el!
Georgiana mi-a amintit faptul ca astazi este ziua de nastere a lui James Hetfield. Cine mai vine la
"bairam"?
