De ce?

De ce se simte îndreptăţit un om să ia peste picior pe un altul, doar pentru că l-a invitat la un "meet", printr-un mail în care nu există persoana a doua şi care nu dă nici cea mai mică informaţie despre program, participanţi? Asta mi s-a întâmplat astăzi. Îi mulţumesc pentru că mi-a cofirmat faptul că nu aveam motiv să merg acolo, la "meet"-ul lui, sacrificând timpul în care pot fi alături de fiul meu.

Stimabile, niciodată în viaţa mea nu am să sacrific nici măcar o secundă alături de fiul meu pentru a mă întâlni cu cineva care se repede ca şi curca în lemne, înainte de a se întreba dacă nu cumva am un motiv foarte palpabil pentru a declina invitaţia.

Pentru ştiinţă lu' matale, aş fi vrut să vin. Pur şi simplu nu aveam cum! Eram dispus să trec peste multe lucruri care nu mi se potrivesc, dar nu peste asteptările fiului meu. Poate să mă condamne cineva?
Vă invit să ne ghiciţi secretul... motivul pentru care nu am putut... si nici nu am vrut!

"Marele Secret"

Acum câteva zile am povestit despre ciorba noastră, făcută după reţetă proprie. Mare a fost surpriza să constatăm că am reuşit să trezim atât de multe reacţii, majoritatea dintre ele fiind chiar măgulitoare, cu atât mai mult cu cât vorbeam despre una dintre cele mai banale mâncăruri pe care le poate prepara cineva în casă. Mai mult decât atât, am primit chiar şi invitaţii să gătim altora, tocmai pentru că ciorba noastră (cea din fotografii) era foarte făţoasa.

Din respect pentru cei care şi-au imaginat că ar putea să aibă şi ei o astfel de realizare culinară, ne-am hotărât să le destăinuim marele secret al ciorbei. El nu ţine de ingrediente sau de algoritmul procesului de fabricaţie. Nu! Ceea ce dă savoarea gustului, amănuntul care face diferenţa, Marele Secret este chiar bucătarul. Cu dedicaţie foarte specială... Teodorei.