că el a fost un om viu,
viu,
pipăibil cu mâna.
Atâta să nu uitaţică el a băut cu gura lui, -
că avea piele
îmbrăcată în ştofă.
Atât să nu uitaţi, -
că ar fi putut să stea
la masă cu noi,
la masa cinei celei de taină
Atât să uitaţi! Numai atât, -
că El a trăit,
înaintea noastră...
Numai atât,
în genunchi vă rog, să uitaţi!
(Nichita Stanescu – Eminescu)
........
9 comentarii:
Smulse din adancimea sufletului , vorbele lui Nichita sfredelesc timpul pana la noi.
Il aude cineva?
Nu vom uita
”Și, fiindcă în nimica
Eu nu cred-o ,dați-mi pace!
Fac astfel cum mie-mi pare
Și faceți precum vă place.”
Dacă uităm, suntem pierduţi. Definitiv.
elena marin-alexe:
Da! Sunt multi care il aud si care ii pomenesc numele.
Amanta ta:
Sper ca in sensul bun!
Amanta ta:
Sper ca in sensul bun!
INCERTITUDINI:
"Te întreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;"
Cristian Lisandru:
Nu numai ca nu uitam, dar incercam sa dam si mai departe.
Trimiteți un comentariu