vineri, ianuarie 14
Sufletul unui chioşc
Nu ştim nimic despre bucuriile sau nenorocirile din viaţa ei. Nu ne-am împărtăşit nimic dintre frământările zilei, ale săptămânii, ale lunii, ale anului, niciodată!
Cu toate acestea, în fiecare dimineaţă ne salutăm, schimbăm două vorbe din fuga dimineţii spre gradiniţă.
Nu ne ştim numele, însă ne zâmbim cu căldură. Aşa facem de mai bine de un an. Simplu fapt de viaţă, din drumurile fiecarei dimineţi.
........
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
Superb! simplu, dar unul din acele detalii care fac viaţa frumoasă! mai ales dacă-ţi începi ziua cu aşa un gest, nu?:)
Minunat titlu... Şi da, chiar şi un astfel de chioşc are un suflet, sufletul celui/ celeia pe care îl/o salutăm în fiecare dimineaţă... Multe poveşti poate spune un astfel de chioşc.
din micile bucurii ale vieții, trebuie doar să le vedem, să nu trecem absenți pe lîngă ele ...
puideblog:
Doamna face parte din viata noastra de mai bine de un an, fara sa-i stim numele.
Cristian Lisandru:
Eu as pomeni despre senzatia stranie pe care mi-o procura intamplarile in care drumul nostru spre gradinita trece pe langa un chiosc inchis....
doctorul:
Eu as numi acestea ca fiind franturi de normalitate.
De multe ori cuvintele nu sunt absolut necesare...
Gabriela Elena:
Si totusi, este mai bine sa le rostim.
Trimiteți un comentariu