Despre "drumul mingii" spre fotbaladevarat.ro

Cu puţin timp în urmă am ales să ne înscriem într-o competiţie bloggeristică iniţiată de către "frezatul chinezesc" (dar nu mai frezat ca noi!). Am avut câteva reacţii negative, ceea ce m-a făcut să îmi propun să revin, iar acum am ocazia să o fac, iar prilejul este tot unul legat de o competiţie. Frezatul ne-a chemat să-l ajutăm (probabil are nevoie de expertiză noastră!) să facă o sărbătoare din "Drumul mingii" spre fotbalul adevărat, adică spre Finala Cupei României Timişoreana. Pentru că spiritul de echipă este caracteristic vârstei fragede, am făcut o şedinţă scurtă, după care ne-am hotărât să ne implicăm, să-i arătăm celui care ne-a chemat că prietenia este cel mai bun motor, că nu trebuie niciodată să nu-i dai o pasă de gol celui care este mai bine plasat decât tine. Pasa aceea ţi se va întoarce înapoi atunci când îţi va folosi mai mult, atunci când ea ar putea să însemne chiar triumful efortului tău.

Reţinerea (aproape firească) în privinţa advertorialelor nu mă miră. Eu însumi o am, însă, refuzul de a le cântări pe unele dintre ele nu este o soluţie, mai ales atunci când ele deschid copiilor o cale spre întâlnirea unor oameni care ştiu ce înseamnă să ridici o cupă deasupra capului, care au trăit bucuriile şi dezamăgirile arenei, gladiatori moderni şi modele pentru generaţiile noi. Cum se poate plăti momentul magic în care copilul tău îi vorbeşte preţ de câteva secunde unui Miodrag Belodedici, Adrian Bumbescu sau Rodion Cămătaru. Cum să recompensezi fiorul pe care îl pot transmite actualii oficiali din fotbal (Ilie Balaci si Sorin Cârţu), fostele glorii care te făceau să alergi prin centru oraşului tău cu steagul în mână şi apoi să te scalzi în fântâna arteziană?
Toate aceste poveşti ale tale pot să câştige acel dram de concret, acel ceva care să declanşeze în piticul pe care îl creşti dorinţa de a ajunge la fel, sau chiar mai sus. Idolii tăi, deveniţi personaje ale unor poveşti, ar putea să fie ştacheta peste care el va dori să sară, cât mai curând. Nimic nu poate să existe fără repere.
Îţi mai aminteşti cum trăiai fiecare dribling al lui Ilie Balaci? Ai uitat? Cu astfel de modele aduse în preajma copilului tău ai putea să câştigi dreptul de a spera ca într-o bună zi, chiar el să fie minunea blondă.

" Lăsaţi copiii să vină la Mine, că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor, ( Matei 19,14)
Aceasta este o poruncă pe care o putem aplica şi în toate activităţile laice. Nimic nu vine de la sine, iar fiecare prilej întâlnit este un tren al vieţii. Aşa cum nu este suficient doar să-l iniţiezi, fără să-i susţii efortul cu încurajarea prin propriul exemplu.

Noi am ales să mergem preţ de câteva staţii cu prietenul nostru, până în ziua în care şi noi o să fim bloggeri profesionişti, mai buni decât chinezu.eu . Atunci, noi, lupii tineri o să-i ducem un ceai cald bloggerului pensionar şi o să povestim cu el despre cum ne-a convins să ne înscriem în "Drumul mingii". Ehe! Istorie, istorie!
Iar noi am fost parte din ea şi am sprijinit-o atât cât am putut. Asta înseamnă echipă, asta înseamnă să lupţi pentru ceva, privind mereu la jumătatea plină a paharului.
Veniţi şi voi să ne susţineţi în această încercare şi scrieţi despre acest meci pe viaţă şi pe moarte. Doar cei buni ajung să învingă!