....şi nu am ce să fac, totuşi!
Nu am ce să fac nici măcar dacă aş vrea să-mi demonstrez că pot să pierd oricât.
...captiv în propria cursă. Definitiv, oricât de scârbit m-aş simţi privindu-mi propria condiţie.
sâmbătă, aprilie 16
M-am săturat
....şi nu am ce să fac, totuşi!
Nu am ce să fac nici măcar dacă aş vrea să-mi demonstrez că pot să pierd oricât.
...captiv în propria cursă. Definitiv, oricât de scârbit m-aş simţi privindu-mi propria condiţie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
Uite că, de emoție, mi-am șters propriul comentariu. În care scriam că trebuie să iei o pauză, chiar dacă ai impresia că nu are cine să-ți țină locul. Să-ți iei rucsăcelul în spate și să pleci undeva, nu departe, ci doar de unde să-ți poți privi viața mai detașat. S-ar putea totuși să nu fie chiar așa de cacao cum o vezi acum.
Să ai o duminică frumoasă și limpezitoare. :)
cred că Mel are dreptate şi că o pauză ar fi bine-venită, o singură zi departe de toate poate face uneori cât un întreg an sabatic :) altfel vezi viaţa după!
Plecati intr-o vacanta, doar voi doi. Mereu prinde bine o "ieseala" :)
@silavaracald:
"Sa nu ii dai omului atat cat poate sa duca!"
Pentru moment, a trecut.
@puideblog:
Personal, cred ca tocmai o pauza ar putea sa fie mai periculoasa.
@Chiulica:
Cumva, candva, o sa fie si asta.
sînt de acord cu fetele, nu merită ...
@doctorul:
Poate, insa de aici se vede altfel.
Trimiteți un comentariu