A devenit (aproape) un ritual ca fiecare dintre lectiile de pian sa se incheie cu premierea "studentului studios" cu saratele. Doamna profesoara are mereu pregatite cateva, atat cat sa ne ajunga pentru un mic dejun in saua bicicletei pana la gradinita.
Bineinteles ca avem si acasa, exact aceleasi saratele, insa ele zac nebagate in seama, ignorate complet. Singurele care conteaza, care sunt savurate pana la ultima firimitura sunt cele pe care le capatam, zi de zi, impreuna cu stiinta amestecarii sunetelor.
Asa, din simplitatea unui gest, diminetile noastre capata gust de "sare in bucate".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu