Am primit in aceasta dimineata un mail care continea un link. L-am urmat si am avut inca o confirmare a faptului ca realitatea intrece INTOTDEAUNA imaginatia. Desi povestile sunt complet diferite, amandoua se pot constitui in pilde pentru felul in care poate un om sa isi inteleaga si sa isi conduca viata. Despre prioritati si tenacitate. Despre orice, insa, un "orice" care poate sa para ciudat celor mai multi dintre noi.
Am citit articolul de mai multe ori. Mintea mea s-a saturat de tot felul de somitati fabricate de catre echipe intregi de consilieri de imagine. Pur si simplu, nu imi vine sa cred! Nu reusesc sa inteleg aceasta "matematica a dorintelor".
Cititi si va minunati!
10 comentarii:
Vezi, e uşor de apreciat, dar greu de înţeles... Nu reacţionăm natural la ciudăţenii (pentru că tot ceea ce nu e confirmat de normă, devine o bizarerie).
Da! Este atat de usor de apreciat. Dupa care ne intoarcem la alegerile rationale.
Nici eu...
„Pentru a face lucruri mari ai nevoie de o minte pura. Omul de stiinta ideal se preocupa de stiinta si de nimic altceva. El încearca sa traiasca, sa traiasca un ideal. Nu stiu daca el traieste cu adevarat în acest plan ideal, dar încearca sa o faca” am citit aici http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=537
Cristian Lisandru: tocmai! asa incepe tragedia!
Gabriela: Da, usor de admis, in plan teoretic, dar, greu de acceptat ca stare de fapt.
poate... un copil!
Citisem si eu despre rusul cu pricina. AM ramas uimit! Omul, probabil era fericit cu ce avea... Nu stiu, nu pot sa-mi explic!
Vova:
Cred ca nici nu trebuie sa incerci sa iti mai explici ceva.
Om frumos, chiar daca nu pare!
Daca i-am intelege, nu ar mai fi considerati ciudati, acesti contemporani ai nostri.
Cred ca omul intelept are bogatia la purtator...
elena marin-alexe:
eu cred ca si propria ciudatenie o privesc cu aceeasi detasare, pentru ca ei o vad ca pe o stare de normalitate evidenta.
Trimiteți un comentariu