Lectii simple

Au trecut mai bine de doi ani de la momentul in care am facut fotografiile primei urcari la volan. Le-am gasit cu mare greutate, tocmai pentru ca s-au adunat atat de multe, fiecare dintre ele purtand cate o poveste simpla, de viata. Doi ani in care am invatat sa numaram, sa cantam, sa jucam fotbal si handbal, sa mergem cu tricicleta si sa facem castele de nisip. Pe unele dintre castele le facem la locul de joaca, pe altele, mai elaborate, le facem cu gandul. Toate sunt importante, pe fiecare le incercam pana reusim.

Cu buna stiinta am omis sa introduc si aceasta intamplare acum cateva zile, atunci cand am povestit vizita senatorului melcilor la Idrifaia. Ii lipsea ceva, tocmai inceputul.
Drumul este lung, dar, cine stie, poate ca am sa apuc sa calatoresc pe bancheta din spate. Incerc sa ma vad pe acest loc, purtand o palarie de pai, intreband: cat mai este pana la Idrifaia? Ma lasi sa conduc si eu, putin?

Este numai o chestiune de timp si de noroc. Restul este rutina! O rutina pigmentata cu povesti dragi sufletului nostru.

Senatorul melcilor

Pentru ca, cel mai probabil, o sa profitam de vremea buna si o sa mergem la Idrifaia, locul tihnit si inverzit unde necazurile se estompeaza, dispar, o sa postam in mare fuga povestea intamplata cu o saptamana in urma: “Senatorul melcilor” a efectuat o vizita de lucru la biroul senatorial din teritoriu. Ca orice oficialitate, a impartit programul in doua, partea oficiala si vizita privata. Deplasarea s-a facut cu masina cu sofer, binenteles. Revenirea la baza s-a soldat cu portbagaj plin, normal.

Am fost intampinati cu cozonac cald, facut din faina casei, framantat cu mana, garnisit cu miezul nucilor noastre, copt pe vatra, la foc de lemne si stropit cu sudoare de frunte de bunica. Cozonacul cald al copilariei, insa, foarte bun si pentru catel!

Am spalat butoaiele, am taiat o gasca si am mers sa luam un cas adevarat!

Dupa atata program oficial, am incins focul si i-am trantit o masa tovaraseasca, cu sprit si verdeturi printre mititei! Dificila mai este relatia cu alegatorii, cu toate nici macar mititeii nu ii da senatorul.