Din cand in cand, calatorim pe bloguri. Asa am descoperit blogul unei doamne plecata de multa vreme in Japonia. Ne-a placut, asa ca i-am trimis un martisor, cel care poate sa fie vazut in postul de ieri. La distanta de o zi, am primit un mesaj impresionant, legat de faptul ca nu a mai primit asa ceva din vremea in care a ales "exilul". Faptul ca am reusit sa bucuram un suflet, ca i-am rapit un gand senin, ne-a facut sa ne simtit "o gasca fericita" (tata si fiu). Fara sa existe vreo legatura cu versurile piesei ci, poate doar cu "strigatul departarii", pentru doamna de pe alte meleaguri am ales ceva de suflet:
Noi, tata si fiu, il iubim pe Motu'.
joi, martie 4
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Mii de multumiri si pentru martisorul muzical! Chiar imi place Florian Pittis; mereu m-a fascinat vocea lui...
Asa este, din pacate, chiar si oamenii deosebiti se intalnesc cu finalul. Dumnezeu sa-l ierte!
Trimiteți un comentariu