marți, noiembrie 8

Mohair

Nu știu dacă mai este la modă, și nici nu știu cine mai este capabil să-l împletească. A fost o vreme în care mohairul era un semn de noblețe, de eleganță rebelă între multe, foarte multe nuanțe de gri.

Tot mai rar mi se întâmplă să folosesc transportul în comun, însă, atunci când se întâmplă impresiile sunt incredibil de puternice. Zilele trecute am pornit spre centru orașului, fără treburi concrete. Am zăbovit mult, așa că la întoarcere m-am repezit spre minibus. Am călătorit preț de numai două stații, timp în care, în îmbunzeală, am stat lipit de o doamnă în vârstă care purta un pulover și o băscuță împletite din mohair. Culorile nu mai erau vii, iar firul nu mai era la fel de pufos. Cu toate acestea, fiind atât de aproape, am simțit un miros cunoscut, unul care părea că vine dintr-un trecut foarte îndepărtat, greu de definit. Am privit chipul plin de riduri, care se încăpățâna se mai afișeze măcar o fărâmă de eleganță dintr-un alt timp. Apoi am încercat să recompun trăsăturile din urmă cu zeci de ani, atunci când mohairul era viu și pufos în jurul unei fețe de copilă îndrăgostită grăbind către prima ei întâlnire.

Chiar așa! Mai știe cineva să împletească (măcar) o pereche de ciorapi din lână?

12 comentarii:

scorpio72 spunea...

eu stiu pulover si fular..se pune? :)

Virtualkid spunea...

@scorpio:
Da, se pune! Esti printre putinele pastratoare ale unei indeletniciri extrem de respectabila., insa as mai intreba inca ceva: ai mai invatat pe cineva sa faca asta?

puideblog spunea...

mai ştie, mai ştie :) Vezi la Alm de exemplu ce minunăţii a croşetat pentru copiii ei...
ce amintiri mi-ai trezit şi mie, aşa e cu mohairul, ce mândră am fost de prima mea bluză de mohair...

puideblog spunea...

ooo, stai că acum am citit şi ce i-ai răspuns lui Scorpio, uite, pe cuvântul meu că dacă o să am vreodată copii o să-i învăţ să facă asta, mai ales dacă sunt băieţi, ok? :))

INCERTITUDINI spunea...

Nu sunt o mare cunoscătoare în ale împletitului, dar am făcut deseori trebușoara asta, chiar și în studenție.
Rochii și bluze de mohair- în toate culorile am avut!
EWrau adevărate poeme în ajure!!
Mi-e dor de clipele când simțeam puful lor și admirația cuiva !! Hihihi!
Seară frumoasă!

Erys spunea...

ciorapi, nu...insa un fular, pot impleti cu usurinta. stiu sa fac chiar vreo trei, patru modele. si asta pentru ca am invatat in scoala, chiar de s-a intamplat acum zeci de ani in urma...daaa, mi-aduc aminte de firul de mohair, moale, pufos, calduros. era acum vreo douazeci si sapte de ani o doamna care-mi impletea la comanda tot felul de pulovere. presimt ca vremurile nu vor reveni curand, pentru ca lana e destul de scumpa in comparatie cu produsele gasite in magazine...

Virtualkid spunea...

@puideblog:
Ma bucur sa constat ca am trezit atatea amintiri.
Referitor la al doilea comentariu ti-as propune sa iti trimit un student, pana sa ii ai pe ai tai....

Virtualkid spunea...

INCERTITUDINI:
Aceste vorbe mi-au amintit de bucuria mamei mele, atunci cand reusea sa dobandeasca un astfel de obiect vestimentar. Poate ca nu le apreciam la adevarata lor valoare, mai ales pe cele care erau impletite manual.

Virtualkid spunea...

@Erys:
Cheltuim bani pe fel de fel de prostii. Nu cred ca nu s-ar gasi si pentru un ghem de mohair. Problema reala este aceea ca dispar mainile care mai pot sa impleteasca ceva, orice.

scorpio72 spunea...

Virtualkid,cam greu.
Eu am baiat,insa cand era mic imi aduc aminte ca impletea si el cu mine,i se parea interesant.
In rest..nu am avut pe cine invata...

Diana spunea...

Cu siguranță am uitat... mama ar mai împleti și acum dacă ar avea răbdarea de odinioară.

Mă fermecau atâta lucrurile care ni le făcea din mohair când eram mici... că a trebuit să o rog să mă învețe și pe mine. :P

Virtualkid spunea...

@Diana:
Pacat ca se pierde acest mestesug atat de gingas!

Unde iți trimit depeșă?

Vreau adresa ta de e-mail:

Delivered by FeedBurner