Virtualkid la Vama Veche

Am ajuns la marea cea mare!
Vremea este excelentă, iar gazda noastră ne-a aşteptat la intrarea în Vama Veche. Vacanţa noastră a început cu reîntâlnirea aceasta, pe care am aşteptat-o mai mult decât am fi crezut. Acum suntem pe plaja înfierbântată de soarele arzător şi puţine alte lucruri mai contează.
Virtualkid a ajuns la blogStock. Nu sunt toate aşa cum ne-am fi dorit, însă o să mai vină şi alţi ani.
Deocamdată... clipă, rămâi, eşti atât de frumoasă!

Viscol în minte

Aşa arată o fotografie care poate să te tulbure într-o zi geroasă în care peste tot în jurul tău se vorbeşte doar despre vijelii întâmplate sau viitoare, despre oameni care se zbat să iasă din troienele unor drumuri pe care tu le ştii fierbinţi. Ele te-au dus în vara trecută către prima întâlnire cu marea. Erau încinse şi aglomerate.

Se circulă greu prin troienele drumurilor din toată ţara. Noi ne-am gândit la nisipul încins şi la vara viitoare. Cu toată înverşunarea sa, viscolul aduce şi câte un iz de briză de mare. Sau poate numai o părere.





..........

Mi-e dor de...

Astăzi am avut o discuţie despre mare, soare şi drumul lung care ne desparte de ea.
Am încheiat discuţia cântând... "mi-e dor de..."
Să fie de vină frigul şi ninsoarea care ne dau târcoale în fiecare dimineaţă?

Şi totuşi, mai este foarte puţin până la vară!








..........

Castele de nisip

Visul este ca o pasare deprinsa cu libertatea zborului fara oprelisti.

Dar, ca sa ajunga sa priveasca viata de sus, chiar si visul trebuie sa invete sa deschida aripile si sa bata aerul….

Din viata fiecarui om ar trebui sa nu lipseasca visul castelului de nisip, tocmai pentru ca asumarea caracterului efemer al unor dorinte prea inalte face parte din reteta succesului viitor.

Chiar si visul capata valoare tot prin exersare si rutina.

Noi am reusit sa avem primele “castele in Spania” si nu ne intrebam care este "ziua".

Singura noastra scapare

Vremea ne face in ciuda. Ba este canicula, ba ploua ca in ziua potopului.

Ne dorim sa fim la mare, sa fie soare, sa avem un cearsaf si sa nu ne fie foame…

Si, odata ajunsi acolo, sa fim oamenii plajei!

Orasul ne-a nenorocit!
Singura noastra scapare….

Noi nu am ajuns, niciodata, la mare.

Vrem si noi la "Vama veche"!