Tot mai puţin timp pentru tihnă, tot mai puţine momente de împăcare, de mulţumire cu propria condiţie. Zilele trecute m-a sunat Mihaela şi mi-a cerut să-i spun ce înălţime are copilul, iar eu nu am ştiu să-i răspund. Pentru că Dănuţ venea spre noi, s-a hotărât să trimită în dar un tricou pentru cei patru ani împliniţi la începutul acestei luni. Aşa am ajuns să realizez faptul că fiul meu a trecut bariera înălţimii de un metru, fără că eu să prind de veste. Am şi uitat când ne-am măsurat ultima dată.
Ştefan are 105 cm. Nici nu ştiu când i-a adunat pe toti...
5 comentarii:
Sa creasca mare si frumos si sa va bucurati de el! :))
A avut 4 ani la dispozitie!:)
sa creasca in continuare la fel de frumos!
Peste10 ani va avea 1,80.Asa e feciorul meu cel mare.Timpul trece ,tace,dar rezultatele se vad!
Nu e de mirare deoarece copiii cresc sub ochii nostri si uneori nici nu realizam asta.
Sa dea Domnul sa creasca mare si frumos la minte si la chip.
O zi cu mult senin va doresc de la Vrancea!
Ei, înălțimea ca înălțimea... Gândurile, aspirațiile, așteptările să i le cunoști. Ori aici, cred că stai mai bine decât majoritatea celorlalți părinți. :)
@Cristi:
Multumesc mult pentru urari.
@angi:
Chiar asa! Timpul tace si trece.
elena marin-alexe:
Am locuri foarte dragi inmii in Vrancea si poate ca intr-o buna zi o sa facem un tur in tandem, pentru ca mi-ar face mare placere ca fiul meu sa prinda drag de tara lui.
@silavaracald:
Nu pierzi nicio ocazie sa ma lauzi, iar eu, de fiecare data ma intreb daca merit.
Trimiteți un comentariu