Au trecut mai bine de patru ani din ziua în care am plantat un măr. Eram şi bucuros, eram şi speriat de ceea ce urma să se întâmple, dar făceam asta cu convingerea că nu este atât de importantă muşcătura dintr-o poamă a lui, oricât de râvnită ar fi ea, ci mai degrabă ideea în jurul căreia să putem să ne adunăm peste ani. Mi-am dorit să fie pretextul întoarcerilor viitoare către ceva comun.
Mărul despre care povestesc are exact aceeaşi vârstă cu fiul meu, iar bucuriile au început să se arate. Fiecare dintre cei doi încep să lege rod, semn că în ambele cazuri altoiul a fost bun.
21 de comentarii:
Ii doresc viata lunga marului vostru odata cu realizarile si planurile voastre de dezvoltare.
Frumoasa idee !
Vad ca in fiecare zi reusiti sa ma uimiti cu ceva nou,si interesant.Imi place! Felicitari!
Deja primul "fruct" e tare dulce!:)
Orice pomisor care este crescut si ingrijit cu dragoste, iti daruieste la vremea potrivita, un rod de care nu poti decat sa te bucuri.
alm:
Multumim pentru aceste vorbe, ne onoreaza.
@Rozalia:
Inca nu am epuizat resursele, ba chiar se inmultesc cu fiecare zi care trece.
@angi:
...asta cam asa este.
Gabriela Elena:
In plus, acesta este al nostru.
Ne asteapta la Idrifaia.
Frumos de tot. O postare desosebită. Un măr şi un copil, unul lângă celălalt...
Gânduri bune, Sorine!
Sa va creasca mare pomisorul! Abia asteptsa vad cum o sa stranga piticul recolta :)
ce bine va sta voua langa pomisorul ala..:))
Să fiţi sănătoşi, să creşteţi voinici şi roadele să vă fie bogate! :)
Cristian Lisandru: Eu asa am vazut la bunicii mei, cei din partea tatalui. In curtea lor tot timpul mai era un loc pentru un pom fructifer sau pentru o tufa de trandafiri.
Chiulica:
Sa speram ca o sa intre pe rod din acest an, ca l-am asteptat destul.
scorpio72:
Pozitia este studiata, intentia era sa promovam niste fungicide....
arcadia:
Multumim! Sigur o sa trimitem si la tine un mar, numai sa avem de unde.
poate o să facă chiar mere de aur, că văd că-l udă din belşug Prâslea...
puideblog:
Asta speram si noi, insa nu spunem la nimeni, ca sa nu ni-l fure.
unde ziceai că-i plantat, la Idrifaia? :)
puideblog:
Da, il pazesc bunicii. Si doi catelusi negri!
superbă sensibilitate!
Să-ți fie fapta răsplătită cu multe,multe satisfacții timp de mulți,mulți ani cu sănătate și bucurii
Trimiteți un comentariu