miercuri, iunie 29

Cum am ajuns să plimb căţelul

Nu am avut niciodată câine, tocmai pentru că am locuit întotdeauna la bloc. Este adevărat că visez să ajung să am o casă mică, o curte în care să îşi aibă locul şi un câine. Până atunci, datorită faptului că lecţiile de pian sunt sistematic perturbate de către cel numit Câine-bun, care simte nevoia să cânte şi el, sau altădată să se joace cu eminentul meu student, am stabilit împreună cu doamnă profesoară că sunt suficient de calificat pentru a-l plimba pe derbedeu...

2 comentarii:

Zazuza's Gulaschsuppe spunea...

un caine meloman :)). ar face casa buna cu vegerarienele mele care mi-au infulecat toate coacazele, de abia-abia am facut si eu niste briose... pfff... nici cainii nu mai sunt ce-au fost :)))

Virtualkid spunea...

@Zazuza:
Nu cred ca ar face echipa prea buna, deoarece "derbedeul" este mare amator de..... iarba!
Oricat de greu ar parea de crezut, domnul este omnivor spre ierbivor.
Deci? Cum ramane cu pozitionarea lui?

Unde iți trimit depeșă?

Vreau adresa ta de e-mail:

Delivered by FeedBurner