One love, one life

Mi-au povestit prietenii mei axperienta unică pe care au trăit-o la unul din concertele lor. Deşi cuvintele au fost puţine, mesajul transmis a fost ca o cafea turcească, atât de tare încât nici tot zahărul din lume nu mai poate să o îndulcească.

Mi-am amintit în această dimineaţă despre promisiunea primarului de Bucureşti de a încerca să aducă U2 pe Naţional Arena în această vară. Judecând după faptul că nimeni nu mai pomeneşte nimic despre asta, deşi vara este departe în spate, bănuiesc că nu s-a putut.
Şi cu toate acestea, îmi place să cred că încă se mai încearcă. Ceva...

La mulţi ani U2!
Când vii pe la noi?
.

The streets, The Edge, U2

Nu poţi să nu îţi doreşti să trăieşti, măcar o dată în viaţă aşa ceva, plăcerea aceea subtilă, aproape nefirească a întoarcerii la izvor alături de ceea ce ai reuşit să pregăteşti pentru a-ţi lua locul la un moment dat.
În câteva ore pornim spre Galaţi, în sfârşit, în vacanţă, apoi, dacă toţi paşii o să ni se potrivească, la mare. Bagajele sunt aproape făcute, bancheta din spate este pregătită pentru marea încercare, noi suntem gata să începem drumurile.
Am hotărât să nu mai mergem noaptea, aşa cum făceam până acum din dorinţă de a păstra programul de odihnă neschimbat. A venit momentul ca să înţelegem valoarea drumului, efortul care îl necesită, bucuria ajungerii la destinaţie. Asemeni unor participanţi la o cursă de anduranţă, pornim într-o nouă călătorie, iar acesta este un prilej de imensă bucurie.

Pentru că astăzi este ziua de naştere a lui The Edge de la U2, o să-i plătim tributul ascultându-i muzica, în timp ce maşina o să ne ducă "where the streets have no name".

BonO(M)

Îmi doresc, visez, nu disper!
Zilele trecute s-a răspândit un zvon despre o posibilă nouă frustrare: se pare că în noul an vin în România cei care m-au făcut să cumpăr primul CD, pe vremea când colecţia mea de viniluri era invidiată de mulţi. Aveam să-l ascult doar după trei ani, timp în care am aşteptat să cumpăr ceva pe care să-l pot asculta. Era o zi de început de an, fără brad, dar în locul său apărea primul computer.
Şi acum începe un an. Poate că o să ajungem să-i vedem, poate că nu.
Fiecare dintre spectacolele lor sunt o poveste.
We are happy! Happy new year U2! În mândrie!
.

......

Achtung Baby

In dimineata zile de 25 septembrie 1976, unul dintre elevii gimnaziului Mount Temple Comprehensive School din Dublin lipea un anunt la avizier. Cauta “cantareti pentru o formatie.
Numele elevului era Larry Mullen Jr, iar printre cei care s-au prezentat se aflau si Adam Clayton, Dave Howell Evans si Paul Hewson. Primele repetitii s-au desfasurat in bucataria lui Mulle. Se nastea una dintre cele mai fabuloase povesti ale muzicii, atat in privinta artistica, dar si in privinta atitudinii artistului fata de tot ceea ce se intampla in jurul sau. Poate ca influenta pe care a exercitat-o Bob Dylan asupra lor este fermentul care a construit in acest fel ceea ce astazi numim……

U2

Toti copiii ar trebui sa asculte U2, sa incerce sa inteleaga, iar mai tarziu sa isi doreasca sa si depaseasca. Toti copiii ar trebui sa-si inteleaga sintagma: U2 – One . Da, da, chiar si tu poti, trebuie (si) sa iti pese!
Si mai trebuie sa treaca prin viata stiind ce este aceea "Pride".