marți, ianuarie 25

Mâna care te creşte




Pune-ţi, copile, capul pe pernă,
Te-asteaptă vise, prunc adormit,
În vise viaţa este eternă,
Cu ceruri blânde şi fără sfârşit.

Ce ştii tu-n lume câte se-ntâmplă,
Nici nu e bine tu să le şti,
Lumea-ngenunche la a ta tâmplă,
Şi, lângă tine suflet, cor de copii.

Astăzi, copile, eu îţi dau pâine,
Tu pâinea asta o muşti firesc,
Ce-ţi dau eu astăzi tu-mi vei da mâine,
Eu, legănându-te, îmbătrânesc.

Trupul tau fraged ca un mesteacăn
Să se îndoaie galeş în somn,
Ca să creşti mare, plâng şi te leagan,
Copile dulce, prea tinere domn.

La geam lumina lunii ţi-o scapăr
Luminii tale să-i dau ecou,
Dormi, fericitule, că eu te apăr,
Că eu în tine mă nasc din nou.

Capu-l pe perna pune-l, copile,
Totul e bine, ai tai sunt vii
Şi mai au viaţă şi mai au zile,
Să crezi că pururea ei vor trăi.

Mama şi tata ţie-ţi vor face
Leagăn de stele şi de ninsori,
Să-ţi fie bine, să dormi în pace,
Să ai lumina la ursitori.

Pune-ţi, copile, capul pe pernă,
Dormi şi viseaza bunul tău vis,
Că-n vise viaţa este eternă,
Visul e lumea ce eu ţi-am promis.

Pat de rachită mirositoare,
Leagăn albastru şi-ncondeiat,
Pentru copilul care răsare
Şi-ai cărui ochi ritmul lumii îl bat.

Mama te leagană, veghează tata,
Somnul ţi-l apară ochi părinteşti,
Dormi şi visează că lumea-i gata
Şi te asteaptă numai să creşti.

Mie-mi trec anii, ţie-ţi vin anii,
Poate că mâine îţi va fi greu,
S-accepti ca astăzi eu ţi-am spus nani,
Dar nani-nani, frumosul meu.

(Adrian Paunescu, intr-un moment de inspiratie extraordinara: "Leagăn pentru toată copilăria")
..........

8 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

Fotografii de o delicateţe aparte şi o poezie deosebită, care te impresionează. O excelentă alăturare, trăire fierbinte a părintelui, lângă puiul său.

O zi bună să aveţi,ştrumfilor! PS - n-a trecut peste melodie fără să o ascult.

INCERTITUDINI spunea...

Trec pe vârfuri prin fața ferestrei voastre, momentul de tandrețe este sublim!

Gabriela Elena spunea...

Tu nu va trebui sa-i mai povestesti lui Stefanel, cand va fi mare, cum a fost cand a fost mic.
Are atatea amintiri frumoase numai pe acest blog, deja... :)

Doinitza`s cakes spunea...

superba poezia.au reusit sa ma impresioneze pana la lacrimi,ai rascolit in sufletul meu ceva....

Virtualkid spunea...

Cristian Lisandru:
Sunt niste fotografii facute pe drumul de intoarcere de la Idrifaia noastra, de la bunici.

Virtualkid spunea...

INCERTITUDINI:
Imi multumim pentru delicatetea cu care ne vizitezi de fiecare data.

Virtualkid spunea...

Gabriela Elena:
Asa sper si eu: poate ca tocmai acest blog o sa-i povesteasca foarte exact cum era atunci cand a fost mic.

Virtualkid spunea...

Doinitza`s cakes:
Multumesc pentru vorbele alese. Sunt importante pentru noi.

Unde iți trimit depeșă?

Vreau adresa ta de e-mail:

Delivered by FeedBurner