Cuvinte din Suedia cea înghețată și îndepărtată

În urmă cu un an primeam de la Lia una dintre primele cărți poștale, însoțită și de un set de fotografii din Suedia cea subjugată de ger.

De prisos sunt uneori cuvintele, lucru pe care ni-l demonstrează și frumosul om roșu, cel care aproape că nu mai srie pe blog.

Un răsărit, un pod, la Stockholm, multe gânduri...

O zi pe derdelușul din Idrifaia

Sâmbătă a fost ziua bunicii, dar a fost și o zi plină de bucurie, o bucurie a zăpezii de la Idrifaia.
Privită din goana săniuței, viața este o bucurie fără de capăt:

Pe gheaţă

A trecut şi vacanţa asta!

Nu am avut parte de întamplări spectaculoase, ci mai curând de unele obişnuite, uneori molcome, alte ori foarte puţin agitate.

Deşi iarna aceasta este destul de nehotarâtă, tot am putut să ne bucuram puţin de adrenalina sporturilor de iarnă, să trăim bucuria zăpezii şi să păstrăm impresiile primei alunecări pe gheaţă.

A doua zi

Am mai trecut un prag, fără regrete, fără ceremonial.
Din toate cele care s-au amestecat nu mai aleg decât sentimentul de tihnă resimțit în preajma emoției transmisă de bradul din centrul orașului, înconjurat de niște personaje atât de pitorești.
Am uitat cifra, am uitat semnificația zilei, am uitat toate cuvintele care poate că se cereau.

Ne bat sărbătorile la ușă!

Ciuboțele ogarului cenușiu

Astăzi am coborât din pod ciuboțelele ogarului nostru cenușiu.
Anotimpurile vin și pleacă într-o fugă tot mai nebună. Parcă mai ieri soseam în Vama Veche, iar marea ne răsplătea cu briza ei caldă. Acum, chiar dacă nu toate cele care urmează să vină ne convin și ne pregătim să le înfruntăm, totuși, nu putem să nu recunoaștem că plănuim ce să le cerem moșilor care stau să vină. Anotimp vine, un altul pleacă!

Noi i-am dat ogarului cenușiu ciuboțelele cu care să taie mai bine troienele. Iarna poate veni!
.

Mai lungă-mi pare calea

"... acum la-ntors acasă...
Aş vrea să zbor..."

La pranz, in pasul Oituz prognoza nu era linistitoare. Iar vara părea incredibil de departe.

Cum ne-am pregatit pentru concert

Copilul a venit in Bucuresti pentru concertul "Cuvinte de iubire - Iris", chiar daca nu prea stie el ce inseamna asta. Am simtit ca asteapta, ca simte ca urmeaza ceva. Asta l-a facut sa fie usor agitat. M-am bucurat atunci cand am reusit sa-l adorm. Am facut asta asumandu-mi riscul de a adormi mai curand decat el. In fond, eram si eu obosit. Daca ma gandesc numai la faptul ca am stat tot timpul zborului cu punga din avion pregatit pentru o eventuala "interceptie". Sau la stresul generat de reprizele repetate de echipare-dezechipare.

Pana la urma, am reusit, am dormit. Iata-ne in fata merii provocari! Trebuie sa pornim prin ninsoarea de afara. oare a cui sa fie baba asta artagoasa? Poftim, ce situatie!!!!! Vremea asta nu stie ca am avut limitare in privinta bagajelor?

Hai sa ne imbracam cu ceea ce avem, daca este nevoie, cu toate! Ne vedem la Teatrul National Bucuresti!